Miezul verii la Caphyon este momentul cand te trezesti cu 5–6 colegi noi dintr-un foc – unii colegi la facultate cu tine, altii chiar mai mici. In orice caz, ajungi sa ii cunosti pe toti si sa-i apreciezi pentru diferitele lor aptitudini, dar exact cand te obisnuiesti cu ei ca parte din echipa, internship-ul s-a si terminat.
Anul acesta, in programele cu durata de doua luni am primit 6 interni repartizati in echipe conform tehnologiilor alese de ei: Alex si Kyko (C++), Denis (C#.NET), Tony si Andu (web development la AWR), si, o prezenta deja familiara, Isabela (full stack web development).
Kyko si Alex sunt amandoi studenti ai ACE, sectia Calculatoare Engleza. Se cunosc dinaintea internship-ului, nu de la cursuri—Kyko fiind cu un an mai mic decat Alex—ci de la competitiile de algoritmica de la facultate. “De fapt, la cursurile de STL i-am cunoscut si pe cativa din oamenii de la Caphyon. Ne-a placut sa vedem ca erau chiar pasionati de ce faceau si erau mai mult decat dispusi sa ii invete si pe altii. Cam asa am hotarat sa aplicam aici pentru practica.” ma informeaza Alex.
Kyko in schimb imi spune de ce au optat pentru programul de C++: “Cred ca vorbesc pentru amandoi cand spun ca ne plac chestiile mai low level din punct de vedere al limbajului; adica sa scrii cod folosind mai putina abstractizare.”
Baietii continua prin a-mi povesti cum au fost luati prin suprindere de lucrurile noi pe care le invatasera: “O parte din tehnologiile cu care am lucrat aparuse foarte recent, cu 5–6 luni in urma; a trebuit sa ‘sapam’ adanc in Stack Overflow ca sa gasim detalii care ne-ar fi putut ajuta. Dar pana la urma, tot noi am incercat si am incercat metode sa indeplinim task-ul propus.”
“Pai si interventia mentorilor?” intreb eu. Amandoi surad putin dupa care cad de acord ca le-a fost oferita multa libertate autodidacta: “Cred ca Victor nu voia sa strice o invatare organica, din greseli. Bine, intervenea; de multe ori sa ne dea cate un feedback negativ; dar dupa cateva reactii proaste pana la urma le transformam in cuvinte de lauda – sau macar in reactii mai putin negative”. Toti internii de fata se amuza copios la ultima remarca. Pare ei toti se regasesc in momentul de sinceritate al lui Kyko.
Insa stiu ca Denis, coleg de an la facultate cu Kyko, a avut o alta experienta cu mentorul sau. “Intr-adevar, eu am lucrat pe alt proiect fata de Alex si Kyko. Am preluat ce a inceput Ionut in timpul intership-ului sau.”
Cei care ne citesc blog-ul isi aduc aminte de Ionut, unul dintre internii nostri de acum doi ani, actual angajat si mentor pentru alte generatii de interni. “Eram o echipa. Faceam schimb de idei, ceream impreuna pareri de la echipa de design si discutam care ar fi cea mai buna abordare. Totusi, implementarea era strict partea mea”.
Imi indrept atentia catre Andu. E singurul dintre internii de anul acesta care urmeaza masterul la departamentul de Informatica al Universitatii. Pana si colegul sau de echipa, Tony, doar ce a incheiat ultimul an tot la sectia Calculatoare Engleza. Imi sintetizeaza in ce a constat proiectul lor: “Pe scurt, ce am avut de facut eu si Tony era un crawler care sa iti compare preturile produselor de pe mai multe site-uri diferite; sa iti afiseze detaliile si tu, cumparator, sa poti face o alegere cat mai convenabila.
Incarcam baze de date de la mai multe site-uri de e-commerce romanesti si le afisam la noi in aplicatie. Poate partea cea mai anevoioasa a proiectului a fost sa parsam mai intai categorii de produse, iar apoi produsele din acele categorii; a trebuit sa folosim 4 proxi-uri care parsau 4 categorii de-o data. Destul de ineficient in cazul in care o categorie are sute de mii de produse. Puteam sa stam ore in sir pentru un site”.
In discutie intra Isabela, si dezbate in amanunt cu Andu problemele intampinate la proiectele lor si cum le-ar fi rezolvat ea. Intr-un an de zile, Isabela a suferit o schimbare a preferintelor fata de tehnologii. Daca in urma cu un an se gasea in locul lui Alex sau al lui Kyko, acum e parte din echipa de web.
O intreb cum de s-a razgandit, iar raspunsul nu putea fi mai simplu: “Asta am vazut ca mi se potriveste”. Imi dau seama ca n-are rost sa o descos mai mult; intr-adevar, in domeniul IT exista o imensa flexibilitate in a te putea reprofila si, pana la urma, ea exact asta a facut. Din cate se pare, a fost o alegere potrivita—dupa internship, va ramane in Caphyon ca angajat.
Septembrie a inceput cu 5 colegi mai putin. Dar prezenta Isabelei spune ca ar putea sa-i revedem la anul.